Cuibul păstrează vie memoria locului, acolo unde o casă bătrânescă stătea de strajă sub un fum alb atunci când a fost descoperită, veghind toată valea. Cuibul ne amintește de firescul și expresivitatea materialelor si tehnicilor tradiționale, încercând să integreze pe cat posibil bucăți ce au putut fi recuperate din vechea casă. Într-o singură zi pe terasă poți avea poarte de toate cele patru anotimpuri: clipe de soare puternic, rafale de ploaie și chiar de ninsoare. Tot aici te poți delecta cu muzicalitatea locului: vuietul vântului printre brazi, susurul pârâului din vale, bobițele de gheață care sar de pe o șipcă și, în nopțile geroase cu lună plină, chiar urletul îndepărtat al unui lup. Iar în interiorul Cuibului e liniște și hygge.